La varsta de 15 ani tatal meu mi-a pus intrebarea de la care a inceput totul „Ti-ar placea sa filmezi?”, el facand acelasi lucru o perioada buna de timp incepand de la o vasta nu indepartata de a mea.

Pentru inceput imi suradea ideea..  parea foarte usor pentru prima impresie asa ca am spus sa incerc.   (Inainte de a fotografia, timp de un an am filmat)                                                                                                                                                         Am inceput sa invat minime setari ale camerei si detalii despre evenimente, ba chiar  la unele mergeam sa trag cu ochiul sa vad ce se intampla acolo.    Eram uimit de cate traditii pot fi si nu doar atat, se si schimbau in functie de orasul sau satul in care se petrecea evenimentul.                                                                                                                                                   In primele evenimente la care am filmat, am avut inca o persoana cu mine ca sa fiu sigur ca totul merge cum trebuie pana cand a venit ziua in care am fost singur la primul eveniment.                                                                                                       Primul eveniment unde am filmat fara niciun ajutor a fost chiar in seara zilei de nastere 09.08.2016 la o nunta nu foarte mare, la un camin cultural intr-o comuna din apropiere.

La inceput fiind un adolescent ca oricare altul nu aveam mereu stare si mai mergeam dupa o prajitura, ba mai stateam pe telefon.   Usor, usor am inceput sa ma atraga din ce in ce mai mult evenimentele in sine, pana atunci a fost mai mult o incercare.

 

Am inceput sa merg la mai multe avenimente, sa imi pun intrebari de anumite tehnici dar cu toate astea partea foto ma atragea mai mult.

Pana cand am ajuns sa  invat despre fotografie.                                                                                                                         Imi placea mult mai mult, imi placea faptul ca pot socializa cu oamenii, puteam fi mai creativ.                                                   Dar la fel ca si la video, pe dinafara parea mult mai usor, „apesi pe un buton..”  nu este deloc asa.

Dupa ce invatat alte setari de la zero, cateva tehnici am ajuns si la primul eveniment unde am mi-am facut si clasica fotografie in oglinda.

Era cu totul o alta perspectiva , imi placea mult mai mult desi ma miscam si faceam un efot mai mare fata de video era super cand stateam si fotografiam chiar din mijlocul petrecerii.

Dar momentul in care am stiut sigur ca vreau sa continui cu fotografia a fost cand am intalnit o pereche de miri care au fost cu totul si cutotul pe placul meu.. super veseli, fara griji, spontani care si pana astazi sunt perechea de miri preferata.               Acestia sunt Ramona & Silviu doi oameni minunati.

De atunci am inceput sa ma uit pe youtube la cat mai multe tutoriale, cursuri, orice despre fotografie.

Deja se vedea o evolutie. Chiar si in fotografiile mele in oglinda.